subţietor

subţietór, -oáre, adj., s.n. (înv.) 1. (adj.) care (se) subţiază; care (se) diluează; ca (se) prelungeşte. 2. (s.n.) cuţit folosit în legătoria manuală la şlefuirea marginilor pielii pentru copertat; şerfmeser.

Trimis de blaurb, 25.01.2007. Sursa: DAR