subrogare — sub·ro·gà·re v.tr. OB var. → surrogare … Dizionario italiano
subroger — [ sybrɔʒe ] v. tr. <conjug. : 3> • 1355; subroguer 1332; lat. subrogare « proposer un magistrat à la place d un autre » 1 ♦ Vx Mettre à la place de. ⇒ substituer. Jésus Christ « subroge les prêtres en sa place » (Bossuet). 2 ♦ (1690) Mod.… … Encyclopédie Universelle
subroga — SUBROGÁ, subrog, vb. I. tranz. (jur.) A înlocui pe cineva în exercitarea anumitor drepturi sau obligaţii; a înlocui un bun cu altul în cadrul unui patrimoniu, al unor raporturi juridice; a substitui. – Din fr. subroger, lat. subrogare. Trimis de… … Dicționar Român
subrogaţie — SUBROGÁŢIE, subrogaţii, s.f. (jur.) Subrogare. [var.: subrogaţiúne s.f.] – Din fr. subrogation. Trimis de IoanSoleriu, 21.05.2008. Sursa: DEX 98 SUBROGÁŢIE s. v. subrogare. Trimis de siveco, 01.10.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
subrogar — (Del lat. subrogare.) ► verbo transitivo/ pronominal DERECHO Poner a una persona o una cosa en lugar de otra, en una relación jurídica: ■ se subrogó en el contrato de su hermano. SE CONJUGA COMO pagar * * * subrogar (del lat. «subrogāre»; pronunc … Enciclopedia Universal
subrogation — [ sybrɔgasjɔ̃ ] n. f. • 1401; lat. subrogatio ♦ Dr. Substitution d une personne à une autre dans une relation juridique (subrogation personnelle); transmission à une chose des qualités juridiques de celle qu elle remplace dans un patrimoine ou… … Encyclopédie Universelle
surrogare — sur·ro·gà·re v.tr. (io surrògo, sùrrogo) 1a. CO sostituire una sostanza, un prodotto, ecc. con un altro, spec. meno pregiato ma con usi corrispondenti o analoghi: surrogare lo zucchero con un dolcificante 1b. TS burocr. sostituire una persona con … Dizionario italiano
Subrogate — Sub ro*gate, v. t. [L. subrogatus, p. p. of subrogare. See {Surrogate}.] To put in the place of another; to substitute. Barrow. [1913 Webster] … The Collaborative International Dictionary of English
Surrogate — Sur ro*gate, n. [L. surrogatus, p. p. of surrogare, subrogare, to put in another s place, to substitute; sub under + rogare to ask, ask for a vote, propose a law. See {Rogation}, and cf. {Subrogate}.] 1. A deputy; a delegate; a substitute. [1913… … The Collaborative International Dictionary of English
subrogate — transitive verb ( gated; gating) Etymology: Middle English, from Latin subrogatus, past participle of subrogare, surrogare more at surrogate Date: 15th century to put in the place of another; especially to substitute (as a second creditor) for… … New Collegiate Dictionary
