- bicheri
- bicherí, bicherésc, vb. IV (reg.) 1. a chefui, a se ţine de petreceri, ştrengării. 2. a fura, a tâlhări. 3. a migăli, a lucra încet.Trimis de blaurb, 31.05.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
bicher — bichér, bichéri, s.m. (reg.) 1. om petrecăreţ, chefliu, ştrengar. 2. cioban înstărit, asociat cu stăpânul. Trimis de blaurb, 23.03.2006. Sursa: DAR bichér (bichéri), s.m. – (Trans.) Pramatie, chefliu. Mag. betyar flăcău de la ţară; petrecăreţ… … Dicționar Român