- submarin
- SUBMARÍN, -Ă, submarini, -e, adj., s.n. 1. adj. Care se găseşte sau se produce sub suprafaţa mării sau oceanului, ori pe fundul lor; referitor la regiunea de sub suprafaţa mării sau oceanului. 2. s.n. Navă de luptă sau de cercetare care poate naviga atât la suprafaţă cât şi sub suprafaţa unei ape; submersibil (2). – Sub1- + marin (după fr. sous-marin).Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX '98SUBMARÍN adj., s. 1. adj. (livr.) submers. (Vulcani submarin.) 2. s. (mar.) submersibil, (rar) submergibil.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimesubmarín adj. m. marinTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficsubmarín s. n., pl. submaríneTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficSUBMARÍN1 submarine n. Vas militar capabil să navigheze şi sub apă; submersibil. /sub- + marinTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXSUBMARÍN2 submarină (submarini, submarine) 1) Care se află sub suprafaţa sau la fundul mării. Vulcan submarin. 2) Care ţine de mediul subacvatic; propriu acestui mediu. Navigaţie submarină. Curenţi submarini. /sub- + marinTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXSUBMARÍN, -Ă adj. Aflat sub suprafaţa sau la fundul mării. ♦ Care se întâmplă sub apă. // s.n. Navă special construită pentru a putea naviga sub apă, submersibil. [cf. fr. sous-marin].Trimis de LauraGellner, 18.05.2007. Sursa: DNSUBMARÍN, -Ă I. adj. care se găseşte, se petrece sub suprafaţa mării. II. s. n. navă specială construită pentru a putea naviga sub apă; submersibil. (după fr. sous-marin, /II/ engl. submarine)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.