străşnici

străşnici
STRĂŞNICÍ, străşnicesc, vb. IV. tranz. (Rar) A trata pe cineva cu asprime, cu severitate; a înfricoşa. – Din straşnic.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

străşnicí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. străşnicésc, imperf. 3 sg. străşniceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. străşniceáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • straşnic — STRÁŞNIC, Ă, straşnici, ce, adj., adv., s.m. I. adj. (Exprimă ideea de superlativ) 1. Foarte bun, minunat; foarte mare; foarte puternic; extraordinar, nemaipomenit. 2. Îngrozitor, înfiorător, înspăimântător; grozav, cumplit, teribil. ♦ Foarte… …   Dicționar Român

  • străşnicie — STRĂŞNICÍE s.f. 1. Atitudine, condiţie etc. aspră, severă; asprime, severitate. 2. Putere, forţă. 3. Grozăvie. – Straşnic + suf. ie. Trimis de romac, 22.02.2004. Sursa: DEX 98  STRĂŞNICÍE s. 1. v. severitate. 2. v. tărie. Trimis de siveco, 13.09 …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”