- strâmtorire
- STRÂMTORÍRE s.f. v. strâmtorare.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
strâmtorare — STRÂMTORÁRE, strâmtorări, s.f. Faptul de a (se) strâmtora; înghesuire, restrângere. [var.: (înv.) strâmtoríre s.f.] – v. strâmtora. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 STRÂMTORÁRE s. v. dificultate, impas, încur cătură, îngustime … Dicționar Român