strâmtora

strâmtora
STRÂMTORÁ, strâmtorez, vb. I. tranz. A stingheri mişcările cuiva; a îngrămădi într-un loc strâmt, a băga la strâmtoare; a înghesui, a restrânge. ♦ A obliga, a sili, a constrânge. ♦ refl. A se mulţumi (de nevoie) cu o viaţă mai modestă, a-şi restrânge cheltuielile destinate comodităţilor traiului. [var.: (înv.) strâmtorí vb. IV] – Din strâmtoare.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

STRÂMTORÁ vb. v. burduşi, constrânge, face, forţa, ghemui, gâtui, îndesa, înghesui, îngrămădi, îngusta, obliga, sili, strâmta, sugruma, ticsi.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

strâmtorá vb., ind. prez. 1 sg. strâmtoréz, 3 sg. şi pl. strâmtoreáză
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A STRÂMTOR//Á strâmtoraéz tranz. 1) A restrânge în spaţiu; a grămădi într-un loc îngust. 2) fig. pop. (persoane) A face să nimerească într-o situaţie grea; a pune la strâmtoare. 3) A face să se strâmtoreze. /Din strâmtoare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE STRÂMTOR//Á mă strâmtoraéz intranz. (despre persoane) A trece la un mod de viaţă mai modest; a-şi limita cheltuielile pentru trai; a se restrânge. /Din strâmtoare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • strâmtorá — vb., ind. prez. 1 sg. strâmtoréz, 3 sg. şi pl. strâmtoreázã …   Romanian orthography

  • strâmtorat — STRÂMTORÁT, Ă, strâmtoraţi, te, adj. Care se află într o situaţie dificilă, datorită lipsei de mijloace materiale. ♦ Stingherit, descumpănit, încurcat. [var.: (înv.) strâmtorít, ă adj.]. – v. strâmtora. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • strâmtorare — STRÂMTORÁRE, strâmtorări, s.f. Faptul de a (se) strâmtora; înghesuire, restrângere. [var.: (înv.) strâmtoríre s.f.] – v. strâmtora. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  STRÂMTORÁRE s. v. dificultate, impas, încur cătură, îngustime …   Dicționar Român

  • constrânge — CONSTRẤNGE, constrấng, vb. III. tranz. A sili pe cineva să facă un lucru pe care nu l ar face de bunăvoie; a forţa, a obliga; a soma. [Perf. s. constrânsei, part. constrâns] – Con1 + strânge (după fr. contraindre). cf. lat. c o n s t r i n g e r… …   Dicționar Român

  • cupi — cupí, cupésc, vb. IV (reg.) 1. a coase cu împunzături rare, strângând aţa; a (se) strânge, a (se) încreţi. 2. a încolţi, a strâmtora (pe cineva). Trimis de blaurb, 02.05.2006. Sursa: DAR  cupí ( pésc, ít), vb. – 1. A însăila un material, printr… …   Dicționar Român

  • extinde — EXTÍNDE, extínd, vb. III. tranz. şi refl. A face să ocupe sau a ocupa un spaţiu mai mare decât cel iniţial; a (se) lărgi (ca sferă de acţiune); a (se) întinde, a (se) mări. – Din lat. extendere (după întindere). Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa …   Dicționar Român

  • strâmtori — STRÂMTORÍ vb. IV v. strâmtora. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • înghesui — ÎNGHESUÍ, înghésui, vb. IV. 1. refl. (Despre fiinţe) A se îmbulzi, a se îngrămădi (într un spaţiu restrâns); a (se) ghemui. 2. tranz. A băga, a vârî pe cineva sau ceva într un loc strâmt. ♦ A înconjura pe cineva din toate părţile, limitându i… …   Dicționar Român

  • îngrămădi — ÎNGRĂMĂDÍ, îngrămădesc, vb. IV. tranz. şi refl. A (se) strânge la un loc în număr mare, a (se) aduna grămadă; a (se) grămădi. ♦ A (se) înghesui, a (se) îmbulzi; a (se) grămădi. – În + grămădi. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98  A (se) …   Dicționar Român

  • îngusta — ÎNGUSTÁ, îngustez, vb. I. tranz. şi refl. A (se) face (mai) îngust. ♦ fig. A (se) reduce, a (se) limita, a (se) mărgini. – lat. angustare. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98  A (se) îngusta ≠ a (se) lăţi Trimis de siveco, 03.08.2004.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”