- straje
- stráje (-ắji), s.f. – 1. Gardă, santinelă, străjer. – 2. Patrulă, pază. – 3. (înv.) Avangardă. – 4. A patra parte în care se împărţea noaptea din punct de vedere al serviciului de gardă. – 5. Vamă, inspectorat. – 6. Balustradă, parapet, grilaj de protecţie. var. str(e)ajă. Mr. strajă. sl. (bg.) straža, mag. sztrazsa. – Der. strajameşter, s.m. (plutonier de cavalerie), din mag. sztrázsaméster, sb. stražmester, traducere a germ. Wachtmeister; străjar (var. străjer), s.m. (gardă, santinelă; supraveghetor; tînăr care aparţine la străjerie); strajnic, s.m. (înv., gardă, paznic), din sl. stražiniku; strajniţă, s.f. (pază, turn, post de observaţie), din sl. (v. rus.) stražnica, înv.; străjui (var. strejui), vb. (a păzi, a veghea); străjerie, s.f. (organizaţie premilitară a tineretului, formată de regele Carol II în 1936-40, în parte după modelul organizaţiei fasciste italiene); străjeresc, adj. (relativ la străjerie); străj, s.m. (înv., gardian), din sl. straži (Tiktin); storoş, s.m. (Mold., rar, gardă), din rus. storož.Trimis de blaurb, 28.01.2009. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.