stil

stil
STIL, stiluri, s.n. I. 1. Mod specific de exprimare într-un anumit domeniu al activităţii omeneşti, pentru anumite scopuri ale comunicării; fel propriu de a se exprima al unei persoane; spec. totalitatea mijloacelor lingvistice pe care le foloseşte un scriitor pentru a obţine anumite efecte de ordin artistic. ♦ Greşeală de stil = greşeală de exprimare constând fie dintr-o abatere de la regulile sintaxei, fie dintr-o întrebuinţare improprie a termenilor. ♦ Talentul, arta de a exprima ideile şi sentimentele într-o formă aleasă, personală. ♦ Limbaj. ♦ (Rar) Construcţia caracteristică a frazei într-o limbă. 2. Ansamblul particularităţilor de manifestare specifice unui popor, unei colectivităţi sau unui individ. ♢ loc. adj. De stil = executat după moda unei anumite epoci din trecut. ♦ Mod, fel de a fi, de a acţiona, de a se comporta. ♢ loc. adj. şi adv. În stil mare = (conceput sau realizat) cu mijloace deosebit de mari, cu amploare. 3. Fiecare dintre cele două principale sisteme de calculare a timpului calendaristic, între care există o diferenţă de 13 zile. ♢ Stil nou = metodă de socotire a timpului calendaristic după calendarul gregorian. Stil vechi = metodă de socotire a timpului calendaristic după calendarul iulian. II. Condei de metal sau de os, ascuţit la un capăt şi turtit la celălalt, cu care se scria în antichitate pe tăbliţele de ceară. III. (bot.) Porţiune subţire şi cilindrică a pistilului, care porneşte de la ovar şi se termină cu stigmatul. [pl. şi: (III) stile] – Din fr. style, lat. stilus.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

STIL s. 1. scris. (Are un stil nervos, vioi.) 2. exprimare. (Are un stil plastic.) 3. (rar) rostire, (fig.) condei. (stil poetic.) 4. limbaj. (stil ştiinţific.) 5. (rar) sistem. (stil pictural.) 6. fel, manieră, metodă, mod. (stil de lucru al cuiva.) 7. fel, gen, manieră, mod, modalitate, regim, sistem. (stil de viaţă.) 8. (arhit.) stil gotic = stil ogival; stil ogival = stil gotic.
Trimis de siveco, 17.04.2006. Sursa: Sinonime

STIL s. v. condei.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

stil s. n., pl. stíluri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

STIL1 stiluri n. 1) Mod specific de exprimare şi prezentare artistică a realităţii într-un anumit domeniu (în diferite perioade de timp). stil în pictură. stil în arhitectură. stil clasic. stil gotic. stil naţional. 2) Ansamblu de procedee folosite într-un domeniu de activitate. stil de conducere. stil de înot. 3) Totalitate a mijloacelor de limbă specifice unui anumit domeniu de activitate, unui anumit mediu sau unui anumit grup de vorbitori. stil publicistic. stil ştiinţific. stil familiar. /<fr. style, lat. stylus, ngr. stýlos
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

STIL2 stiluri n. (în antichitate) Beţişor de metal sau de os, ascuţit la un capăt şi turtit la celălalt, folosit la scrisul pe tăbliţe de ceară. /<fr. style, lat. stylus, ngr. stýlos
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

STIL3 stiluri n. bot. Parte a pistilului care poartă stigmatul. /<fr. style, lat. stylus, ngr. stýlos
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

STIL4 stiluri n. Sistem de socotire a timpului calendaristic. ♢ stil vechi mod de calculare a timpului după calendarul iulian. stil nou mod de calculare a timpului după calendarul gregorian. /<fr. style, lat. stylus, ngr. stýlos
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

STIL s.n. I. 1. Instrument de metal sau de os ascuţit la vârf, cu care se scria în antichitate pe tăbliţe cerate. 2. Partea pistilului care se află deasupra ovarului şi poartă stigmatul. II. 1. Totalitatea procedeelor proprii de exprimare prin mijloacele limbii literare a unui conţinut concret; mijloacele lingvistice de exprimare proprii unui scriitor, unei opere, unui gen etc. 2. Mod de exprimare a gândirii specific unei arte sau unui artist, curentelor, epocilor sau şcolilor artistice naţionale. ♢ Figură de stil = v. figură (4) [în DEX ´98, DN]. 3. Mod, fel, manieră de a fi, de a purta etc. ♢ Stil de muncă = fel de a concepe munca şi de a munci. [pl. -luri, -le. / < fr. style, it. stile, cf. lat. stylus, gr. stylos – stilet].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

STIL1 s. n. I. 1. totalitatea particularităţilor caracteristice unei structuri, civilizaţii, epoci, activităţi etc. 2. concepţie şi mod de exprimare specifice unei arte sau unui artist, unui curent, unei epoci, unei şcoli artistice naţionale etc. 3. totalitatea particularităţilor lingvistice, componistice etc. de exprimare a unui conţinut concret proprii unui scriitor, unui compozitor, unei opere, unui gen etc. o stil funcţional = varietate a limbii literare, într-un anumit domeniu de activitate. ♢ manieră, mod personal în care un scriitor, un compozitor utilizează mijloacele de expresie. 4. mod, fel de a fi, de a se comporta, de a acţiona. o în stil mare = care este realizat cu mijloace deosebit de mari. II. stil calendaristic = denumire pentru cele două sisteme de calendar; iulian şi gregorian. III. instrument de metal sau de os ascuţit la vârf, cu care se scria în antichitate pe tăbliţe cerate. IV. (bot.) parte a pistilului aflată deasupra ovarului, care poartă stigmatul. (< fr. style, lat. stilus)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

-STÍL2 elem. stilo-.
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • Stil — [ʃtiːl, stiːl] der; (e)s, e; 1 die Art und Weise, in der jemand spricht oder schreibt <ein flüssiger, holpriger, schlechter Stil; einen eleganten, lebendigen, eigenwilligen, gepflegten Stil haben>: Sie verwendet sehr viele Fremdwörter, das… …   Langenscheidt Großwörterbuch Deutsch als Fremdsprache

  • stil — stȉl m <N mn stìlovi> DEFINICIJA 1. ukupnost odlika koje čine prepoznatljivim graditeljstvo, umjetnost, književnost itd. jednog vremena ili stvaraoca [gotički stil; matoševski stil] 2. karakterističan način pisanja, izvođenja ili… …   Hrvatski jezični portal

  • Stil — 〈m.; Gen.: (e)s, Pl.: e〉 1. 〈urspr.〉 Schreibweise eines Dichters; einen guten, schlechten Stil schreiben 2. 〈danach〉 einheitl. Gepräge der künstler. Erzeugnisse einer Zeit, einer Persönlichkeit; BauStil; MalStil; BarockStil; gotischer,… …   Lexikalische Deutsches Wörterbuch

  • Stil — Stil, der Charakter (die Eigentümlichkeit) eines Kunstwerkes, in bezug auf dessen ästhetische Gestaltung folgende allgemeine Stilgesetze zu gelten haben: 1. Das Kunstwerk muß so gebildet sein, daß es sowohl als Ganzes als auch in den einzelnen… …   Lexikon der gesamten Technik

  • Stil — Sm std. (15. Jh.) Entlehnung. Entlehnt aus l. stilus Griffel mit ähnlicher Bedeutungsverschiebung wie heute bei Feder. Von der Art zu schreiben verallgemeinert zu Art etwas zu tun auch in anderen Bereichen. Verb: stilisieren; Täterbezeichnung:… …   Etymologisches Wörterbuch der deutschen sprache

  • Stil FM — 105.5 FM is a radio station in Călăraşi, Romania. The format of the radio station is varied: News, oldies, billboard, and talk. The station also has regular shows featuring French and Belgian music.Stil FM broadcasts in three cities:* *Călăraşi… …   Wikipedia

  • Stil. — Stil.   In der populären Musik definieren sich die verschiedenen Stilrichtungen nicht allein nach musikimmanenten Kriterien, sondern hier hat der Stilbegriff auch eine außermusikalische, nämlich kommerzielle Dimension; er bezeichnet zugleich ein… …   Universal-Lexikon

  • Stil — [ʃt..., st...] der; [e]s, e <aus lat. stilus, eigtl. »Schreibgerät, Griffel; Stiel«>: 1. individuelle Art, etwas mündlich od. schriftlich auszudrücken. 2. einheitliche u. charakteristische Darstellungs u. Ausdrucksweise einer Epoche od.… …   Das große Fremdwörterbuch

  • Stil — Stil, in der Kunst u. Beredtsamkeit, s. Styl …   Pierer's Universal-Lexikon

  • Stil — bezeichnet im allgemeinen die Art und Weise der künstlerischen Gestaltung eines Stoffes. Die Etymologie des Wortes (v. lat. stilus, »Griffel«, dann: das Geschriebene, auch die Schreibart) zeigt, daß der Begriff ursprünglich nur auf die… …   Meyers Großes Konversations-Lexikon

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”