stíbiu — s. n. [ biu pron. bìu], art. stíbiul; simb. Sb … Romanian orthography
antimoniu — ANTIMÓNIU s.n. Metaloid de culoare albă cenuşie, cu numeroase folosiri în industrie; stibiu. – Din fr. antimoine, lat. antimonium. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ANTIMÓNIU s. (chim.) stibiu, (înv.) sârmea, surmă. Trimis de… … Dicționar Român
senarmontit — SENARMONTÍT s.n. Minereu de stibiu. – Din fr. sénarmontite. Trimis de LauraGellner, 22.07.2004. Sursa: DEX 98 senarmontít (minereu) s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic SENARMONTÍT s.n. Oxid natural de stibiu. [< … Dicționar Român
stefanit — STEFANÍT s.n. Sulfură dublă naturală de stibiu şi argint. – Din fr. stéphanite. Trimis de LauraGellner, 25.07.2004. Sursa: DEX 98 stefanít s. n., pl. stefaníte Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic STEFANÍT s.n. Sulfură… … Dicționar Român
stibină — STIBÍNĂ, stibine, s.f. Sulfură naturală de stibiu, cristalizată în sistemul rombic. – Din fr. stibine, germ. Stibin. Trimis de ibogdank, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 STIBÍNĂ s. (chim.) antimonit. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
antimonil — ANTIMONÍL s.m. Ion care ia naştere în urma tratării unor săruri de stibiu cu apă. [< fr. antimonyle]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN ANTIMONÍL s. m. ion care ia naştere în urma tratării unor săruri de stibiu cu apă. (< fr.… … Dicționar Român
stibio — stì·bio s.m. OB TS chim. → antimonio {{line}} {{/line}} DATA: 1560. ETIMO: dal lat. tardo stĭbĭu(m), dal gr. stíbi … Dizionario italiano
babbit — babbít s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic BABBÍT s. n. aliaj de staniu, stibiu şi cupru, rezistent la fricţiune. (<fr. babbit) Trimis de raduborza, 09.09.2006. Sursa: MDN … Dicționar Român
burnonit — BURNONÍT s.n. Mineral complex care conţine plumb, cupru şi stibiu. – fr. bournonite. Trimis de gall, 02.02.2008. Sursa: DLRM … Dicționar Român
epitermal — EPITERMÁL, Ă, epitermali, e, adj. Care reprezintă stadiul final al procesului hidrotermal de depunere a mineralelor din soluţii magmatice fierbinţi, când se formează minereuri de aur, argint, stibiu, mercur etc. – Din fr. épithermal. Trimis de… … Dicționar Român
