- stereofonie
- STEREOFONÍE s.f. Procedeu de reproducere a sunetelor (înregistrate) caracterizat printr-o reconstituire a repartiţiei spaţiale a surselor sonore care dă ascultătorului senzaţia că se află chiar în apropierea sursei; stereo. [pr.: -re-o-] – Din fr. stéréophonie.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98stereofoníe s. f. (sil. -re-o-) → fonieTrimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortograficSTEREOFONÍE f. Procedeu de înregistrare şi de redare a sunetelor care dă ascultătorului senzaţia că se află lângă sursele sonore sau chiar în mijlocul lor. [G.-D. stereofoniei] /<fr. stéréophonieTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXSTEREOFONÍE s.f. Procedeu de înregistrare şi redare a sunetului, care permite reconstituirea spaţială a sursei sonore în timpul audiţiei. [gen. -iei. / < fr. stéréophonie].Trimis de LauraGellner, 10.05.2007. Sursa: DNSTEREOFONÍE s. f. tehnică de înregistrare şi redare a sunetului, care dă ascultătorului senzaţia de spaţialitate a surselor sonore. (< fr. stéréophonie)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.