- stei
- STEI, steiuri, s.n. Colţ (ascuţit) de stâncă. ♦ (Rar) Bolovan de piatră, de sare etc. – cf. scr. s t e n j e .Trimis de LauraGellner, 25.07.2004. Sursa: DEX '98stei s. n., pl. stéiuriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficSTEI steiuri n. 1) Stâncă ascuţită. 2) Bucată compactă dintr-o materie oarecare (de piatră, de sare etc.). [Monosilabic] /Orig. nec.Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXstéi (-ie), adj. – Breaz, cu pată albă în frunte. Origine incertă. Ar putea fi un lat. *stēlleius (Diculescu 176) sau *stēlleus (Graur, GS, VI, 335). Mai probabil direct de la stea, chiar dacă Tiktin găseşte der. surprinzătoare; trebuie să se pornească de la stei, pl. lui *stel, cu suf. dim.Trimis de blaurb, 20.01.2009. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.