- stat
- STAT2, state, s.n. 1. Listă, tabel. ♦ (În sintagma) Stat de plată = tabel, listă în care sunt înscrise drepturile băneşti pe care le achită o întreprindere lucrătorilor ei. ♢ Stat de funcţii = document (sub formă de tabel) în care sunt înscrise posturile, funcţiile, salariile etc. dintr-o întreprindere, instituţie etc. 2. (În sintagma) Stat personal = dosar care cuprinde specificarea tuturor mutaţiilor de serviciu ale unui angajat şi starea lui civilă, socială etc. [var.: ştat s.n.] – Din lat. status (cu sensurile fr. état). cf. it. s t a t o .Trimis de LauraGellner, 29.01.2009. Sursa: DEX '98STAT1, state, s.n. 1. Teritoriul şi populaţia asupra cărora îşi exercită autoritatea această organizaţie; ţară. ♢ loc. adj. De stat = a) care emană de la stat1; b) care e condus şi controlat de stat1, care aparţine statului1; c) care angajează statul1, care se referă la stat1. ♦ Om (sau bărbat) de stat = persoană care are un rol important în conducerea treburilor ţării. 2. (La pl., în evul mediu). Denumire a organelor reprezentative din anumite ţări. 3. (mil.; în sintagma) Stat major = organ de conducere a trupelor format din ofiţeri, care funcţionează pe lângă comandamentele marilor unităţi militare sau la nivelul întregii armate; sediul, localul acestui organ de conducere. – Din it. Stato, lat. status (cu unele sensuri după fr. état).Trimis de LauraGellner, 12.12.2008. Sursa: DEX '98STAT1, state, s.n. 1. Organizaţie politică a clasei economiceşte dominante, care are ca scop apărarea ordinii economice existente şi reprimarea împotriva altor clase; teritoriul şi populaţia asupra cărora îşi exercită autoritatea această organizaţie; ţară. ♢ Stat socialist = stat de tip nou, înfăptuit şi condus de clasa muncitoare, a cărui esenţă o formează dictatura proletariatului şi care are ca scop desfiinţarea exploatării şi construirea societăţii fără clase. ♢ loc. adj. De stat = a) care emană de la stat; b) care e condus şi controlat de stat, care aparţine statului; oficial; c) care angajează statul, care se referă la stat. ♦ Om (sau bărbat) de stat = persoană cu rol important în conducerea treburilor ţării. 2. (La pl., în orânduirea feudală). Denumire a organelor reprezentative din anumite ţări. Statele generale din Franţa – fr. état (lat. lit. status).Trimis de claudia, 12.12.2008. Sursa: DLRMSTAT3, staturi, s.n. 1. Faptul de a sta. ♦ Şedere, rămânere, zăbovire. 2. Înălţime a corpului omenesc, statură; p. ext. înfăţişare. ♢ Un stat de om = măsură pentru înălţimi (egală cu lungimea obişnuită a unui om). ♦ Trup, corp omenesc. – v. sta.Trimis de claudia, 12.12.2008. Sursa: DEX '98SECRETAR DE STÁT s. v. ministru de externe.Trimis de siveco, 13.10.2008. Sursa: SinonimeSTAT s. şedere. (statul lui acolo a durat 3 zile.)Trimis de siveco, 12.12.2008. Sursa: SinonimeSTAT s. 1. ţară, (înv. şi reg.) stăpânire, (înv.) memlechet, poliţie publică. (Un stat înfloritor.) 2. v. putere. 3. stat federal v. federaţie.Trimis de siveco, 01.03.2009. Sursa: SinonimeSTAT s. v. amplasament, aşezare, caz, circumstanţă, condiţie, conjunctură, demnitate, făptură, ipostază, împrejurare, înălţime, loc, postură, poziţie, rang, situaţie, stare, statură, talie, titlu, toiag.Trimis de siveco, 12.12.2008. Sursa: Sinonimestat (ţară, tabel) s. n., pl. státeTrimis de siveco, 12.12.2008. Sursa: Dicţionar ortograficstat (şedere) s. n., pl. státuriTrimis de siveco, 12.12.2008. Sursa: Dicţionar ortograficstat (înălţime a corpului omenesc) s. n., pl. státuriTrimis de siveco, 12.12.2008. Sursa: Dicţionar ortograficSTAT1 n. Şedere într-un loc (un anumit timp). /v. a staTrimis de siveco, 12.12.2008. Sursa: NODEXSTAT2 state n. 1) Instituţie politico-administrativă a societăţii în frunte cu un guvern şi cu organele acestuia, cu ajutorul cărora se asigură funcţionarea vieţii sociale pe un anumit teritoriu; ţară. ♢ De stat a) care reprezintă interesele statului; b) care este condus de stat; c) care aparţine statului. 2) (în unele ţări) Unitate administrativ-teritorială autonomă. 3) : stat-major a) organ de conducere a forţelor armate (pe lângă mari unităţi militare); b) sediu al acestui organ de conducere. /<lat. status, fr. état, it. stato, germ. StatusTrimis de siveco, 12.12.2008. Sursa: NODEXSTAT3 state n. 1) la pl. Efectivul permanent al unei întreprinderi, instituţii, organizaţii etc. A reduce statele. 2) Listă în care sunt indicate posturile şi categoriile de salarii de care dispune o întreprindere, instituţie etc. /<lat. status, fr. étatTrimis de siveco, 12.12.2008. Sursa: NODEXSTAT4 staturi n. v. STATURĂ. ♢ Mic de stat de statură joasă. De un stat de om de înălţimea unui om. /v. a staTrimis de siveco, 12.12.2008. Sursa: NODEX-STÁT Element secund de compunere savantă cu semnificaţia "stabilizator". "care menţine staţionar". [< fr., it. -state, cf. gr. states].Trimis de LauraGellner, 12.12.2008. Sursa: DNstat, -ă, adj. (înv.; despre lichide) stătut.Trimis de blaurb, 12.12.2008. Sursa: DARSTAT1 s.n. 1. Organizaţia politică a clasei economiceşte dominante în societate, care are drept scop apărarea ordinii economice şi politice existente şi reprimarea împotriva claselor opuse; ţară. 2. Unitate administrativ-teritorială autonomă în unele republici din America şi în Australia. 3. (La pl.; în orânduirea feudală) Denumire a organelor reprezentative din anumite ţări. [pl. -te, -turi. / < lat. status, it. stato, fr. état].Trimis de LauraGellner, 12.12.2008. Sursa: DNSTAT2 s.n. 1. Tablou în care sunt specificate drepturile băneşti pe care le au de primit la un moment dat colaboratorii unei întreprinderi sau ai unei instituţii. ♦ Tablou, listă. 2. Stat de organizare (sau de funcţii) = tablou care cuprinde posturile necesare unei întreprinderi sau instituţii, cu specificarea categoriilor de retribuire corespunzătoare. 3. Stat personal = dosar care cuprinde specificarea mutaţiilor de serviciu ale unui salariat şi actele acestuia. [pl. -te. / < lat. status, cf. it. state, fr. état].Trimis de LauraGellner, 12.12.2008. Sursa: DNSTAT1 s. n. 1. instituţie suprastructurală, instrument principal de organizare teritorială şi administrativă a unei ţări. 2. de stat = care emană de la stat (1); condus şi controlat de stat; referitor la stat. ♦ om (sau bărbat) de stat = persoană cu rol important în conducerea statului; lovitură de stat = acţiunea rapidă care urmăreşte răsturnarea regimului politic existent şi preluarea, prin forţă, a puterii politice de stat de către un grup de persoane; puci. 3. (pl.; în feudalism) denumire a organelor reprezentative din anumite ţări. (< it. stato lat. status, după fr. état,)Trimis de raduborza, 12.12.2008. Sursa: MDNSTAT2 s. n. 1. tabel în care sunt specificate drepturile băneşti pe care le au de primit la un moment dat colaboratorii unei întreprinderi sau instituţii. ♢ tablou, listă. 2. stat de organizare (sau de funcţii) = tabel cuprinzând posturile necesare unei întreprinderi sau instituţii, cu specificarea categoriilor de retribuire corespunzătoare. 3. stat personal = dosar cu specificarea mutaţiilor de serviciu ale unui angajat şi actele acestuia. (< lat. status, it. stato, după fr. état)Trimis de raduborza, 12.12.2008. Sursa: MDNSTAT3(O)-, -STÁT, -STÁTIC elem. "echilibru"; "care stă drept", "care opreşte"; "static". (< fr. sta/o/-, -stat, -statique, cf. gr. statos, statikos)Trimis de raduborza, 12.12.2008. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.