- sportiv
- SPORTÍV, -Ă, sportivi, -e, adj., s.m. şi f. 1. adj. Care ţine de sport, privitor la sport; care serveşte la practicarea sporturilor; care este sau se comportă în conformitate cu regulile sporturilor. ♢ Întâlnire (sau întrecere) sportivă sau concurs sportiv = competiţie sportivă la care participanţii se întrec în vederea stabilirii unei ierarhii. ♦ Care demonstrează, denotă practicarea unui sport. Ţinută sportivă. 2. s.m. şi f., adj. (Persoană) care practică sportul. – Din fr. sportif.Trimis de LauraGellner, 25.07.2004. Sursa: DEX '98SPORTÍV s. (englezism) sportsman.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimesportív adj. m., s. m., pl. sportívi; f. sg. sportívă, pl. sportíveTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficSPORTÍV1 sportivă (sportivi, sportive) m. şi f. Persoană care practică sportul. /<fr. sportifTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXSPORTÍV2 sportivă (sportivi, sportive) 1) Care ţine de sport; propriu sportului. Costum sportiv. ♢ Asociaţie sportivă asociaţie care organizează şi cultivă anumite sporturi. 2) Care este în conformitate cu regulile sportului. Ţinută sportivă. /<fr. sportiffTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXSPORTÍV, -Ă adj. Referitor la sport, care aparţine sportului; folosit la practicarea sportului. ♦ Care practică sportul. // s.m. şi f. Amator, iubitor de sport; cel care practică sportul. [< fr. sportif].Trimis de LauraGellner, 04.05.2007. Sursa: DNSPORTÍV, -Ă I. adj. 1. referitor la sport, care aparţine sportului. 2. care respectă regulile sportului. II. adj., s. m. f. (cel) care practică sportul. (< fr. sportif)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.