- spinuleţ
- SPINULÉŢ s. spinişor, ţepuşă. (I-a intrat un spinuleţ în talpă.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
spinicel — spinicél, spinicéi, s.m. (reg.) spin mic, spinişor, spinăţel, spinuleţ, spinuţ. Trimis de blaurb, 11.01.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român
spinişor — SPINIŞÓR, spinişori, s.m. Diminutiv al lui spin1. – Spin1 + suf. işor. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SPINIŞÓR s. v. spinuleţ. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime spinişór s. m., pl. spinişóri … Dicționar Român
spinuţ — spinúţ, spinúţi, s.m. (înv.) spin mic, spinăţel, spinicel, spinişor, spinuleţ. Trimis de blaurb, 11.01.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român
spinăţel — spinăţél, spinăţéi, s.m. (înv.) spin mic, spinişor, spinicel, spinuleţ, spinuţ. Trimis de blaurb, 11.01.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român
ţepuşă — ŢEPÚŞĂ, ţepuşe, s.f. 1. Par ascuţit, ţeapă; p. restr. vârf ascuţit al unui par. 2. Aşchiuţă. ♦ Ghimpe, spin. – Ţeapă + suf. uşă. Trimis de valeriu, 07.05.2003. Sursa: DEX 98 ŢEPÚŞĂ s. 1. v. ţeapă. 2. (bot.) ghimpe, mărăcine, spin, ţeapă, (reg.) … Dicționar Român