spicuţ

spicuţ
SPICÚŢ, spicuţuri, s.n. (Rar) Spiculeţ. – Spic + suf. -uţ.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

SPICÚŢ s. v. spiculeţ, spicuşor.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

spicúţ s. n., pl. spicúţuri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • spiculeţ — SPICULÉŢ, spiculeţe, s.n. 1. Diminutiv al lui spic; spicuşor, spicuţ. 2. Fiecare dintre micile flori sau inflorescenţe care împreună formează spicul (1) plantelor graminee. – Spic + suf. uleţ. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • spiculuţ — spiculúţ, spiculúţe, s.n. (reg.) spic mic, spiculeţ, spicuşor, spicurel, spicuşel, spicuţ. Trimis de blaurb, 10.01.2007. Sursa: DAR …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”