spelcuţă

SPELCÚŢĂ, spelcuţe, s.f. (reg.) Diminutiv al lui spelcă. – Spelcă + suf. -uţă.

Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



spelcúţă s. f., g.-d. art. spelcúţei; pl. spelcúţe

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



spelcúţă, spelcúţe, s.f. (reg.) 1. acuşor, acuş (de păr). 2. (în forma: spilcuţă) numele mai multor plante din familia compozeelor: granat, crizantemă, calapăr.

Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR