- spanac
- SPANÁC, (rar) spanace, s.n. Plantă erbacee legumicolă cultivată pentru frunzele sale mari, cărnoase, comestibile, de un verde-închis (Spinacia oleracea). ♦ (fam.) (E un) spanac = (e un) lucru lipsit de importanţă, un fleac, un vax. ♦ Compuse: spanac-porcesc = plantă erbacee cu flori verzi (Chenopodium hybridum); spanac-sălbatic = plantă erbacee cu frunze romboidale şi cu flori albicioase (Chenopodium album); spanacul-ciobanilor = plantă erbacee cu frunze triunghiulare, cu flori verzi dispuse în ghemuleţe (Chenopodium bonus henricus). – Din ngr. spanáki.Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX '98SPANACUL-STÂNELOR s. v. spanacul-ciobanilor.Trimis de siveco, 07.10.2008. Sursa: Sinonimespanác s. n., pl. spanáceTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficSPANÁ//C spanacce n. Plantă erbacee legumicolă, cultivată pentru tulpina şi frunzele cărnoase, folosite ca aliment. /<ngr. spanáki, bulg. spanakTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXspanác s.m. – Plantă (Spinacia oleracea). – Mr. spănac. Per. aspanakh, prin intermediul ngr. σπαναϰι (Roesler 576; Densusianu, rom., XXXIII, 286; cf. Eguilaz 391; REW 706; Vasmer, gr., 135), cf. cuman., tc. ispanak, alb., bg. spanak.Trimis de blaurb, 08.01.2009. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.