bărbat — BĂRBÁT, Ă, bărbaţi, te, s.m., adj. I. S. m. 1. Persoană adultă de sex masculin. ♦ Om în toată firea. 2. Soţ. II. adj. (Rar) Curajos; voinic; harnic, activ. – lat. barbatus. Trimis de paula, 20.05.2005. Sursa: DEX 98 BĂRBÁT adj. v … Dicționar Român
bărbăţel — BĂRBĂŢÉL, bărbăţei, s.m. Diminutiv al lui bărbat (I, 2). – Bărbat + suf. – el. Trimis de paula, 23.05.2002. Sursa: DEX 98 BĂRBĂŢÉL s. soţior, (reg.) soţuluc, (Maram.) soţuc. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime bărbăţél s. m., pl. b … Dicționar Român
fârtăţel — fârtăţél, fârtăţéi, s.m. (pop.) soţior, frăţior. Trimis de blaurb, 08.05.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
soţuc — SOŢÚC s. v. bărbăţel, soţior. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
soţuleţ — soţuléţ, soţuléţi, s.m. (reg.) bărbăţel, soţior, soţuc, soţuluc. Trimis de blaurb, 09.01.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român
soţuluc — SOŢULÚC s. v. bărbăţel, soţior. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român