solă

SÓLĂ¹, sole, s.f. Porţiune de teren cultivată cu aceeaşi plantă, în cadrul unui asolament. – Din fr. sole.

Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



SÓLĂ², sole, s.f. Nume dat mai multor specii de peşti marini plaţi, ovali, acoperiţi cu solzi fini, care trăiesc pe fundul nisipos al mărilor, la mică adâncime (Solea). – Din fr. sole.

Trimis de IoanSoleriu, 26.07.2004. Sursa: DEX '98



SÓLĂ s. (agric.) tarla, (Mold. şi Transilv.) tablă.

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime



sólă (agr., zool.) s. f., g.-d. art. sólei; pl. sóle

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



SÓL//Ă solăe f. Porţiune de teren agricol cultivată cu aceeaşi plantă în cadrul unui asolament. /<fr. sole

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



SÓLĂ¹ s.f. Porţiune dintr-o suprafaţă cultivată, rezultată din împărţirea acesteia în vederea asolamentului. [< fr. sole].

Trimis de LauraGellner, 25.04.2007. Sursa: DN



SÓLĂ² s.f. Peşte marin care trăieşte mai ales pe lângă ţărmurile Franţei. [< fr. sole].

Trimis de LauraGellner, 25.04.2007. Sursa: DN



SÓLĂ¹ s. f. suprafaţă de teren cultivată cu o plantă ori cu un grup de plante care se schimbă anual, prin rotaţie, în cadrul unui asolament. (< fr. sole)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN



SÓLĂ² s. f. peşte marin plat şi oval, care trăieşte culcat pe partea stângă pe fundurile nisipoase şi în ape adânci. (< fr. sole)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN