solodiu

solódiu s. n. [-diu pron. -diu], art. solódiul; pl. solódii, art. solódiile (sil. -di-i-)

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



SOLÓDIU s. n. sol evoluat prin dezalcalizare, în al cărui profil se află un orizont eluvial. (< rus. solodi)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN