- soliloc
- SOLILÓC, solilocuri, s.n. (livr.) Monolog; operă scrisă sub formă de monolog. – Din fr. soliloque.Trimis de LauraGellner, 23.07.2004. Sursa: DEX '98SOLÍLOC s. v. monolog.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimesolilóc s. n., pl. solilócuriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficSOLILÓC solilocuri n. livr. Lucrare scrisă sub formă de monolog. /<lat. soliloquium, fr. soliloque, it. soliloquioTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXSOLILÓC s.n. (Liv.) Convorbire cu sine însuşi; monolog. ♦ Scriere cu caracter de monolog. [pl. -curi. / < fr. soliloque, cf. lat. solus – singur, loqui – a vorbi].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNSOLILÓC s. n. 1. convorbire cu sine însuşi; monolog. 2. scriere cu caracter de monolog. (< fr. soliloque)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.