solicita

SOLICITÁ, solícit, vb. I. 1. A cere (cu stăruinţă) să i se acorde ceva, a se adresa cuiva cu o cerere. ♦ A ruga, a apela la..., a invita să... 2. A provoca, a trezi; a atrage. 3. A supune un corp unei acţiuni fizice (de tracţiune, torsiune, apăsare etc.) care l-ar putea distruge dacă ar depăşi o anumită valoare. [acc. şi: (prez. ind.) solicít] – Din fr. solliciter, lat. sollicitare.

Trimis de LauraGellner, 23.07.2004. Sursa: DEX '98



SOLICITÁ vb. 1. a cere, (înv.) a soli. (Slujba pe care o solicita; solicita o audienţă.) 2. v. cere. 3. v. necesita. 4. a chema. (Îl solicita la o acţiune importantă.) 5. v. pofti. 6. v. suscita.

Trimis de siveco, 12.07.2008. Sursa: Sinonime



solicitá vb., ind. prez. 1 sg. solícit, 3 sg. şi pl. solícită; conj. prez. 3 sg. şi pl. solícite

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



A SOLICITÁ solícit tranz. 1) A cere cu insistenţă. solicita o carte. 2) (persoane) A se adresa cu o cerere. 3) A face să apară; a trezi; a provoca. solicita interesul cuiva. /<fr. soliciter, lat. sollicitare

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



SOLICITÁ vb. I. tr. 1. A adresa (cuiva) o cerere pentru ceva, a cere ceva (cu stăruinţă). ♦ A ruga, a apela la..., a invita. 2. A supune unor acţiuni fizice. 3. A provoca, a trezi, a stârni. [P.i. solícit, 3,6 -tă. / < fr. solliciter, cf. lat. sollicitare – a cere].

Trimis de LauraGellner, 25.04.2007. Sursa: DN



SOLICITÁ vb. tr. 1. a cere ceva (cu stăruinţă); a ruga, a apela la cineva, a invita. 2. a supune unor acţiuni fizice. 3. a provoca, a stârni. (< fr. solliciter, lat. sollicitare)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN