smârcâit

SMÂRCÂÍT¹ s.n. (reg.) Smiorcăit¹. – v. smârcâi.

Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



SMÂRCÂÍT², -Ă, smârcâiţi, -te, adj. Smiorcăit², scâncit, plângăreţ. – v. smârcâi.

Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



smârcâít s. n.

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic