- slobozitură
- slobozitúră, slobozitúri, s.f. 1. (înv.) eliberare (din robie, din închisoare, din captiviate etc.). 2. (reg.; la războiul de ţesut) distanţa dintre sulul dinainte până la spată. 3. (pop.) jgheab foarte lat şi lung, construit din trunchiuri de copac, folosit la coborârea buştenilor dintr-o pădure de munte; uluc, jilip. 4. (reg.) bucată de lemn lungă de un metru, folosită la sprijinirea acoprişului. 5. (înv. şi pop.) descărcare (a unei arme de foc). 6. (reg.) făină pentru plămădeală. 7. (reg.) popas.Trimis de blaurb, 14.12.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.