beatificare

beatificare
BEATIFICÁRE, beatificări, s.f. Faptul de a beatifica. [pr.: be-a-] – v. beatifica.
Trimis de paula, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

beatificáre s. f. (sil. be-a-), g.-d. art. beatificării; pl. beatificări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

BEATIFICÁRE s.f. Acţiunea de a beatifica şi rezultatul ei. [< beatifica].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • beatificare — v. tr. [dal lat. tardo beatificare, comp. di beatus beato e tema di facĕre fare ] (io beatìfico, tu beatìfichi, ecc.). 1. (eccles.) [ascrivere tra i beati] ▶◀ ↑ santificare. ‖ canonizzare. 2. (relig.) [rendere beato] ▶◀ allietare, rallegrare.… …   Enciclopedia Italiana

  • beatificare — be·a·ti·fi·cà·re v.tr. (io beatìfico) 1. TS eccl. consacrare beato autorizzando il culto pubblico 2. BU rendere felice, beato {{line}} {{/line}} DATA: av. 1306. ETIMO: dal lat. tardo beatĭfĭcāre, v. anche beato …   Dizionario italiano

  • beatificare — {{hw}}{{beatificare}}{{/hw}}v. tr.  (io beatifico , tu beatifichi ) 1 (raro) Colmare di beatitudine. 2 Dichiarare beato, per autorità ecclesiastica …   Enciclopedia di italiano

  • beatificare — v. tr. (eccl.) proclamare beato CFR. canonizzare, santificare …   Sinonimi e Contrari. Terza edizione

  • béatifier — [ beatifje ] v. tr. <conjug. : 7> • 1361; lat. chrét. beatificare, de beatus « heureux » ♦ Mettre au nombre des bienheureux (⇒ béatification). Être béatifié. ● béatifier verbe transitif (latin ecclésiastique beatificare, rendre heureux)… …   Encyclopédie Universelle

  • beatifica — BEATIFICÁ, beatífic, vb. I. tranz. (La catolici) A trece o persoană în categoria fericiţilor bisericii, aflaţi pe o treaptă inferioară sfinţilor. [pr.: be a ] – Din lat. beatificare. cf. fr. b é a t i f i e r. Trimis de paula, 02.06.2002. Sursa:… …   Dicționar Român

  • beatificar — (Del lat. beatificare < beatus, feliz + facere, hacer.) ► verbo transitivo 1 RELIGIÓN Declarar el papa beata a una persona: ■ beatificó a dos monjas misioneras. SE CONJUGA COMO sacar 2 Hacer feliz a una persona. 3 Hacer una cosa respetable o… …   Enciclopedia Universal

  • beatificazione — be·a·ti·fi·ca·zió·ne s.f. TS eccl. il beatificare | la cerimonia con cui il papa proclama un beato {{line}} {{/line}} DATA: av. 1406. ETIMO: dal lat. tardo beatificatiōne(m), v. anche beatificare …   Dizionario italiano

  • -ificare — i·fi·cà·re suff. è presente in verbi transitivi denominali e deaggettivali di origine latina o formati in analogia su tale modello che esprimono i valori di fare, rendere, fabbricare, produrre: acidificare, dolcificare, intensificare, pianificare …   Dizionario italiano

  • protonotar — PROTONOTÁR, protonotari, s.m. Prelat de la curtea papală însărcinat cu înregistrarea şi expedierea actelor pontificale. – Din lat. protonotarius, fr. protonotaire. Trimis de oprocopiuc, 23.04.2004. Sursa: DEX 98  protonotár s. m., pl.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”