sinciţiu

SINCÍŢIU, sinciţii, s.n. Masă de protoplasmă care conţine un mare număr de nuclee, provenită din fuziunea mai multor celule sau dintr-o multiplicare foarte activă a celulelor. – Din fr. syncytium.

Trimis de IoanSoleriu, 24.07.2004. Sursa: DEX '98



sincíţiu s. n. [-ţiu pron. -ţiu], art. sincíţiul; pl. sincíţii, art. sincíţiile (sil. -ţi-i-)

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



SINCÍŢIU s.n. (biol.) Ţesut în care celulele formează o masă protoplasmatică bogată în nuclee. [< fr. syncytium, cf. gr. syn – cu, kytos – celulă].

Trimis de LauraGellner, 22.04.2007. Sursa: DN



SINCÍŢIU s. n. masă citoplasmică cu mai multe nuclee. (< fr. syncytium)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN