silvicol

SILVÍCOL, -Ă, silvicoli, -e, adj. Care ţine de silvicultură, privitor la silvicultură. ♦ (Despre plante) Care creşte (mai ales) în pădure. – Din fr. sylvicole.

Trimis de dante, 23.07.2004. Sursa: DEX '98



silvícol adj. m. pl. silvícoli; f. sg. silvícolă, pl. silvícole

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



SILVÍCOL silvicolă (silvicoli, silvicole) 1) v. silvic. 2) (despre plante)Care creşte, în special, în păduri. /<fr. sylvicole

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



SILVÍCOL, -Ă adj. Referitor la silvicultură. ♦ (Despre plante sau formaţii vegetale) Care intră în compoziţia pădurilor, care trăieşte în păduri. [< fr. sylvicole].

Trimis de LauraGellner, 22.04.2007. Sursa: DN



SILVÍCOL, -Ă adj. 1. referitor la silvicultură. 2. (despre plante, animale) care creşte, trăieşte în păduri. (< fr. sylvicole)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN