- silurian
- SILURIÁN, -Ă, silurieni, -e, s.n., adj. 1. s.n. A treia perioadă a erei paleozoice care se caracterizează prin sedimentări de calcar, de gresie, de şisturi argiloase, prin apariţia primelor plante terestre şi prin dezvoltarea nevertebratelor marine. ♢ (Adjectival) Perioada (sau era) siluriană. 2. s.n. Sistem de straturi geologice din silurian (1). 3. adj. Care aparţine silurianului (l), care datează din această perioadă; care este caracteristic, propriu silurianului (1, 2); siluric. [pr.: -ri-an] – Din fr. silurien.Trimis de dante, 23.07.2004. Sursa: DEX '98SILURIÁN adj., s. (geol.) siluric.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimesilurián adj. m. (sil. -ri-an), pl. siluriéni (sil. -ri-eni); f. sg. siluriánă, pl. siluriéneTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficsilurián s. n. (sil. -ri-an)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficSILURIÁN1 n. geol. Perioada a treia a erei paleozoice. /<fr. silurienTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXSILURI//ÁN2 silurianánă (silurianéni, silurianéne) Care ţine de perioada a treia a erei paleozoice. /<fr. silurienTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXSILURIÁN s.n. (geol.) A treia perioadă (sistem) a paleozoicului. v. gotlandian. // adj. Care aparţine acestei perioade; siluric. [pron. -ri-an. / < fr. silurien, cf. siluri – vechiul nume al celţilor care au trăit în sud-vestul Angliei].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNSILURIÁN, -Ă adj., s. n. (din a treia perioadă a paleozoicului. (< fr. silurien)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.