- sfârc
- SFÂRC, sfấrcuri, s.n. 1. Vârf flexibil (al unor organe sau obiecte) ♢ Sfârcul urechii. 2. Ţesut cartilaginos care îmbracă suprafeţele articulare ale oaselor; zgârci. 3. Vârf al mamelei; mamelon, gurgui. (derformare din zgârc, apropiat de răd. expresivă sfâr; cf. spârc) [def. NODEX]Trimis de tavi, 16.07.2008. Sursa: DERSFÂRC, sfârcuri, s.n. 1. Vârful moale, (cartilaginos) şi elastic al unor organe; spec. mamelon. ♦ Tendon cartilaginos care leagă între ele diferite oase ale corpului; zgârci. 2. Vârf flexibil (al mustăţilor, al cozii animalelor, al biciului). – et. nec.Trimis de Anonim, 21.07.2004. Sursa: DEX '98SFÂRC s. 1. v. mamelon. 2. v. zgârci. 3. v. şfichi. 4. (la pl.) aripi (pl.). (sfârcuri la fundul butoiului.)Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeSFÂRC s. v. ligament, tendon, venă, vână.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimesfârc s. n., pl. sfârcuriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficsfârcul-bábei (bot.) s. n.Trimis de siveco, 05.03.2009. Sursa: Dicţionar ortograficSFÂRC sfârcuri n. 1) Vârf flexibil (al unor organe sau obiecte). sfârcul urechii. 2) Ţesut cartilaginos care îmbracă suprafeţele articulare ale oaselor; zgârci. 3) Vârf al mamelei; mamelon; gurgui. /Orig. nec.Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.