praf

praf
PRAF, (2, 3) prafuri, s.n. 1. Material format din particule solide foarte fine, provenite din fărâmiţarea naturală a scoarţei terestre, a unor corpuri solide, din unele procese biologice ale vieţuitoarelor etc.; pulbere, colb. ♦ Exp. A face (pe cineva sau ceva) praf = a) a sfărâma în bucăţi; a distruge; b) (cu privire la bunuri materiale) a irosi, a cheltui fără rost; c) (fam.) a învinge pe cineva într-o discuţie în contradictoriu, a-i anula argumentele; a impresiona profund (prin cele ce spune sau face); a epata. A (se) face praf şi pulbere sau a (se) preface în praf = a (se) distruge complet, a nu mai rămâne nimic. A se alege praful sau nu se alege nici praful, a nu rămâne nici praf = a fi complet distrus, nimicit; a fi ucis. A arunca (cu) praf în ochii cuiva = a încerca să înşele pe cineva, dându-i iluzia că lucrurile sunt altfel decât sunt în realitate, a induce în eroare. A se face praf pentru cineva = a-i purta cuiva o mare grijă, a face tot posibilul pentru cineva. Praful de pe tobă = nimic. 2. (De obicei urmat de determinări) Nume dat diferitelor materiale solide reduse la starea de particule foarte fine şi care sunt folosite în diferite scopuri. ♢ Praf de puşcă = pulbere formată dintr-un amestec de azotat de potasiu, sulf şi cărbune de lemn, folosită ca explozibil. Praf de spumă = preparat care produce în contact cu apa o spumă şi care se foloseşte pentru stingerea incendiilor. Praf de copt = preparat care se întrebuinţează în patiserie pentru a face sa crească aluaturile, prin bioxidul de carbon pe care îl degajează. Lapte praf = lapte sub formă de pulbere, obţinut prin eliminarea apei din componenţa lui. Praf de bronz = pulbere care se amestecă cu ulei sau cu lac şi formează vopsele care imită metalul. Praf de mătase = substanţă cu aspect lucios, preparată din mică1 pisată, folosită la zugrăveli. Praf hidrofob = material pulverulent, neinflamabil şi imputrescibil, obţinut din cenuşa de la termocentrale cu adaosuri de păcură, folosit pentru hidroizolări. 3. spec. Substanţă toxică sau medicamentoasă în formă de pulbere; (pop.) doză dintr-un astfel de medicament. ♢ (arg.) Praf alb = cocaină. 4. (pop.) Polen. [var.: (înv. şi reg.) prav s.n.] – Din sl. prachŭ.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

PRAF s. 1. pulbere, (Mold. şi Transilv.) colb, (Bucov. şi Maram.) şperlă, (prin Bucov. şi Transilv.) şteah, (Olt. şi Munt.) ştiup. (praf stârnit pe un drum de ţară.) 2. praf de puşcă v. pulbere.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

praf s. n., (substanţe chimice sau medicamente) pl. práfuri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PRAF prafuri n. 1) la sing. Material solid transformat în particule foarte mici şi fine; pulbere; pudră. ♢ praf radioactiv praf care se formează în urma exploziilor nucleare, răspândindu-se la mari distanţe. A face praf (pe cineva sau ceva) a) a face să nu mai existe; a nimici; a distruge; b) a supune unei critici necruţătoare. A face praf şi pulbere a nimici; a distruge. A arunca praf în ochii cuiva a încerca să amăgească pe cineva, prezentându-i situaţia altfel decât e în realitate. 2) Substanţă pulverulentă având diferite întrebuinţări. praf de dinţi. praf de puşcă. 3) Medicament în formă de materie pulverulentă. /<sl. prahu
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

praf (práfuri), s.n.1. Pulbere, colb. – 2. Prăfăraie. – 3. Medicament în formă de pulbere. – 4. Iarbă de puşcă (corect praf de puşcă, praf pentru arme). – var. înv. prah, sprav, Mold., Trans. prav, Banat prau. Megl. prau. sl. prachŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Cihac, II, 285; Conev 37), cf. bg., sb., cr. prah, ceh. prach. – Der. prăfărie (var. înv. prăvărie), s.f. (praf mult); prăfos, adj. (cu praf); prăfos, adj. (cu praf); prăfui (var. praftură, ple(a)ftură), s.f. (pămătuf al fierarului; arg., rege la cărţile de joc; arg., popă), ultimele sensuri prin sinecdocă, din cauza barbei sale; prăftui, vb. (a stropi cu agheasmă; a da din coadă, pentru a se apăra de muşte); prăfuriu, adj. (de culoarea prafului); prăfuros, adj. (plin de praf); sprehui (var. şrehui, sprăhui), vb. (a scutura de praf, a scoate praful), în Mold. – cf. prahaiţă.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • Präf. — 1) Präformation EN preformation (in biology) 2) Präferenz EN preference; preferential treatment (in taxes) …   Abkürzungen und Akronyme in der deutschsprachigen Presse Gebrauchtwagen

  • praf — s. n., (substanţe chimice sau medicamente) pl. práfuri …   Romanian orthography

  • PRAF — praefectus …   Abbreviations in Latin Inscriptions

  • profiter — ˈpräfə̇d.ə(r) noun ( s) : one that profits …   Useful english dictionary

  • prophetism — ˈpräfəˌtizəm noun ( s) : prophetic character, function, or authority; specifically : the system or doctrines of the Hebrew prophets …   Useful english dictionary

  • pulbere — PÚLBERE, pulberi, s.f. 1. Material solid care se prezintă sub forma unor particule fine; praf, pudră. ♢ expr. A se face (praf şi) pulbere sau a se alege (din cineva sau ceva) (praful şi) pulberea (sau praf şi pulbere) = a se distruge, a se nimici …   Dicționar Român

  • prăfos — PRĂFÓS, OÁSĂ, prăfoşi, oase, adj. Plin de praf (1), acoperit cu praf, cu mult praf; prăfuit, prăfuros. ♦ Care se prezintă sub formă de pulbere, ca praful; pulverulent. – Praf + suf. os. Trimis de oprocopiuc, 05.04.2004. Sursa: DEX 98  PRĂFÓS adj …   Dicționar Român

  • prăfui — PRĂFUÍ, prăfuiesc, vb. IV. tranz. şi refl. 1. A (se) acoperi cu un strat de praf (1), a (se) umple de praf. 2. A (se) preface în praf, a (se) mărunţi; p. ext. a (se) spulbera. ♢ Maşină de prăfuit = maşină de lucru destinată împrăştierii unor… …   Dicționar Român

  • Sumerische Sprache — Sumerisch (Eigenbezeichnung: Eme gir „einheimische Sprache“) Gesprochen in vormals in Mesopotamien Sprecher ausgestorben Linguistische Klassifikation Isolierte Sprache Sumerisch …   Deutsch Wikipedia

  • Kagoshima-Hauptlinie — Zug der Kagoshima Hauptlinie …   Deutsch Wikipedia

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”