- asimila
- ASIMILÁ vb. a dobândi, a-şi însuşi, a învăţa. (A asimila noi cunoştinţe.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeasimilá vb., ind. prez. 1 sg. asimiléz, 3 sg. şi pl. asimileázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA ASIMIL//Á asimilaéz tranz. 1) (substanţe nutritive) A transforma în materie proprie. 2) (cunoştinţe) A dobândi prin învăţătură; a însuşi. 3) (produse, tehnologii noi etc.) A introduce în procesul de fabricaţie. 5) A face să se asimileze. /<fr. assimiler, lat. assimilareTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE ASIMIL//Á mă asimilaéz intranz. 1) (despre grupuri naţionale sau sociale) A se integra în alt grup naţional sau social, pierzând trăsăturile proprii. 2) (despre sunet) A deveni asemănător cu altul, modificându-şi proprietăţile fonetice. /<fr. assimiler, lat. assimilareTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXASIMILÁ vb. I. 1. A transforma în propria sa substanţă materiile hrănitoare absorbite de organism. 2. A face asemănător, a se prezenta ca asemănător. ♦ A face asemănător cu sine (o naţionalitate, un popor) prin ştergerea trăsăturilor caracteristice (limbă, obiceiuri etc.). 3. A dobândi, a învăţa, a-şi însuşi (idei, cunoştinţe etc.). 4. (fon.) A transforma un sunet prin influenţa unui alt sunet din apropiere. [< fr. assimiler, cf. it., lat. assimilare < lat. ad – la, similis – asemănător].Trimis de LauraGellner, 06.03.2006. Sursa: DNASIMILÁ vb. I. tr. 1. a transforma în substanţă proprie materiile nutritive absorbite de organism. 2. a face asemănător. 3. a considera egal, similar cu altă persoană. 4. a-şi însuşi cunoştinţe, idei etc. 5. a introduce în procesele de fabricaţie produse sau materiale noi, o tehnologie nouă etc. II. tr., refl. 1. a integra, a face să se integreze în alt grup social sau naţional. 2. (fon.) a (se) transforma sub influenţa unui alt sunet din apropiere. (< fr. assimiler, lat. assimilare)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.