- mizerabil
- MIZERÁBIL, -Ă, mizerabili, -e, adj., s.m. şi f. 1. adj., s.m. şi f. (Om) ticălos, nemernic, infam. 2. adj. Lipsit de (orice) valoare, de însemnătate; de calitate foarte proastă. 3. adj. Care se află într-o stare foarte proastă, vrednică de plâns; nenorocit, jalnic. ♦ Care denotă o situaţie foarte proastă; cu aspect urât, sărăcăcios. – Din fr. misérable.Trimis de LauraGellner, 02.06.2004. Sursa: DEX '98Mizerabil ≠ stimabil, onorabil, respectabil, venerabilTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeMIZERÁBIL adj., s. 1. adj., s. v. ticălos. 2. adj. v. ticălos. 3. adj. păcătos, rău, ticălos, urât. (Era o vreme mizerabil.) 4. adj. v. sărăcăcios. 5. adj. sărac, sărăcăcios, umil. (Un interior mizerabil.) 6. adj. v. deplorabil. 7. adj. v. greu.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimemizerábil adj. m., s. m., pl. mizerábili; f. sg. mizerábilă, pl. mizerábileTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficMIZERÁBIL mizerabilă (mizerabili, mizerabile) 1) şi substantival (despre persoane) Care este în stare să comită fapte nedemne; mârşav; netrebnic; infam; josnic; nemernic. 2) Care este de calitate proastă; lipsit de valoare. 3) Care trăieşte în mizerie; în stare de sărăcie. /<fr. misérableTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXMIZERÁBIL, -Ă adj. 1. (adesea s.) Ticălos, mârşav, nemernic. ♦ (fig.) Aspru, rău. 2. Lipsit de valoare, prost, rău. ♦ Neîngrijit. 3. (Rar) Care este vrednic de milă, de plâns. [cf. fr. misérable, lat. miserabilis].Trimis de LauraGellner, 07.11.2006. Sursa: DNMIZERÁBIL, -Ă adj. 1. (şi s.) ticălos, mârşav, nemernic. ♢ (fig.) aspru, rău. 2. lipsit de valoare, prost, rău. 3. neîngrijit, vrednic de plâns. (< fr. misérable, lat. miserabilis)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.