ticălos

ticălos
TICĂLÓS, -OÁSĂ, ticăloşi, -oase, adj., s.m. şi f. 1. (Persoană) care comite fapte reprobabile; nemernic. 2. (înv.) (Persoană) care se găseşte într-o stare jalnică; (om) vrednic de milă, sărman, nenorocit. – Ticală (înv. "mizerie", et. nec.) + suf. -os.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

TICĂLÓS adj. v. biet, debil, delicat, deplorabil, firav, fragil, gingaş, jalnic, lamentabil, mizerabil, nenorocit, nevoiaş, pirpiriu, plăpând, prizărit, sărac, sărman, sfrijit, slab, slăbuţ, şubred.
Trimis de siveco, 04.01.2008. Sursa: Sinonime

TICĂLÓS adj., s. 1. adj., s. abject, infam, josnic, mişel, mizerabil, mârşav, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, (pop.) becisnic, (înv. şi reg.) ticăit, (reg.) pălăvatic, proclet, (Ban.) bedaş, (înv.) fărădelege, vil, (fig.) infect, murdar. (Un om ticălos.) 2. adj. infam, josnic, mişel, mişelesc, mizerabil, mârşav, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, ruşinos, scelerat, (livr.) ignobil, sacrileg, (înv. şi pop.) parşiv, scârnav, (Mold.) chiolhănos, (înv.) blestemăţesc, fărădelege, scârbavnic, scârbelnic, scârbit, verigaş, verigăşos, (fig.) murdar, spurcat. (Faptă ticălosoasă.) 3. s. bandit, nemernic, tâlhar. (Un ticălos de negustor.) 4. adj., s. afurisit, blestemat, câinos, hain, îndrăcit, rău, (înv. şi pop.) pustiu, (pop. şi fam.) pârdalnic, (pop.) împeliţat, jurat, (înv. şi reg.) urgisit, (reg.) pricăjit, (Transilv.) săcret. (ticălosul de el!) 5. adj. mizerabil, păcătos, rău, urât. (Era o vreme ticălos.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

TICĂLÓS adj., s. v. incapabil, necapabil, neputincios, prăpădit, slăbănog.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ticălós adj. m., s. m., pl. ticălóşi; f. sg. ticăloásă, pl. ticăloáse
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

TICĂL//ÓS ticălosoásă (ticălosóşi, ticălosoáse) şi substantival (despre persoane) 1) Care este în stare să comită fapte nedemne; netrebnic; abject; mârşav; nemernic; josnic; infam. 2) Care se află într-o stare de plâns; vrednic de milă; jalnic. /ticală + suf. ticălosos
Trimis de siveco, 22.06.2007. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • ticãlós — adj. m., s. m., pl. ticãlóşi; f. sg. ticãloásã, pl. ticãloáse …   Romanian orthography

  • mizerabil — MIZERÁBIL, Ă, mizerabili, e, adj., s.m. şi f. 1. adj., s.m. şi f. (Om) ticălos, nemernic, infam. 2. adj. Lipsit de (orice) valoare, de însemnătate; de calitate foarte proastă. 3. adj. Care se află într o stare foarte proastă, vrednică de plâns;… …   Dicționar Român

  • ticăloşi — TICĂLOŞÍ, ticăloşesc, vb. IV. refl. şi tranz. A decădea sau a face să decadă din punct de vedere moral sau material. – Din ticălos. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  TICĂLOŞÍ vb. v. debilita, distruge, nenoroci, prăpădi,… …   Dicționar Român

  • mârşav — MẤRŞAV, Ă, mârşavi, e, adj. Lipsit de scrupule, josnic, infam, ticălos. ♦ (reg.) Scârbos, dezgustător. [acc. şi: mârşáv] – Din sl. mrŭšavŭ. Trimis de LauraGellner, 26.05.2004. Sursa: DEX 98  Mârşav ≠ onest Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • ticăloşie — TICĂLOŞÍE, ticăloşii, s.f. 1. Stare de decădere morală; p. ext. faptă comisă de un om ticălos (1), faptă josnică; nemernicie, mârşăvie, ticăloşenie, josnicie. 2. (înv.) Mizerie, sărăcie; nefericire, nenorocire. – Ticălos + suf. ie. Trimis de ana… …   Dicționar Român

  • abject — abjéct, ă adj. care inspiră dezgust, repulsie, dispreţ; abominabil. (< fr. abject, lat. abiectus) Trimis de tavi, 08.01.2003. Sursa: MDN  ABJÉCT, Ă, abjecţi, te, adj. Care inspiră repulsie, dispreţ; josnic, netrebnic, mizerabil. – Din fr.… …   Dicționar Român

  • infam — INFÁM, Ă, infami, e, adj. (Adesea substantivat) Care merită dispreţul societăţii, care trebuie înfierat; ticălos, josnic. mârşav. ♦ fig. Oribil, groaznic. – Din fr. infame, lat. infamis. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98  Infam ≠… …   Dicționar Român

  • netrebnic — NETRÉBNIC, Ă, netrebnici, ce, adj. 1. (Adesea substantivat) Ticălos, mizerabil, păcătos. 2. Care este lipsit de valoare, de folos, de utilitate sau de însemnătate; nefolositor, inutil. 3. (înv.), Vrednic de milă, mizerabil; umil, modest; p. ext.… …   Dicționar Român

  • parşiv — PARŞÍV, Ă, parşivi, e, adj. (pop. şi fam.) 1. Care are caracter josnic; mizerabil, ticălos, mârşav. 2. Desfrânat, neruşinat, impudic. ♦ Care exprimă, trădează o senzualitate vulgară şi exagerată. – Din ucr. paršyvyj. Trimis de valeriu, 03.02.2004 …   Dicționar Român

  • afurisit — AFURISÍT, Ă, afurisiţi, te, s.m. şi f., adj. (Om) rău, ticălos, blestemat. ♦ (fam.) (Copil) ştrengar, poznaş. – v. afurisi. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Afurisit ≠ binecuvântat, blagoslovit Trimis de siveco, 03.08.2004.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”