lamă

lamă
LÁMĂ1, lame, s.f. 1. Placă subţire de metal, de material plastic etc., cu diverse întrebuinţări (în aparatura tehnică). ♦ spec. Mică placă dreptunghiulară, subţire şi de obicei cu tăişuri pe ambele laturi lungi, care se montează la un aparat de ras. 2. Partea metalică şi tăioasă a unui instrument. 3. Placă mică şi subţire de sticlă pe care se aşază substanţele ce urmează a fi examinate la microscop. 4. Strat foarte subţire de lichid, liber sau cuprins între doi pereţi. – Din fr. lame.
Trimis de LauraGellner, 25.09.2008. Sursa: DEX '98

LÁMĂ2, lame, s.f. Gen de mamifere rumegătoare asemănătoare cu cămilele, dar mai mici şi fără cocoaşă, care trăiesc pe platourile înalte din America de Sud şi care, domesticite, sunt folosite ca animale de povară (Lama); animal care face parte din acest gen. – Din fr. lama.
Trimis de LauraGellner, 16.05.2004. Sursa: DEX '98

LÁMĂ s. 1. v. tăiş. 2. v. pânză.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

lámă (placă, mamifer) s. f., g.-d. art. lámei; pl. láme
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

LÁM//Ă1 lamăe f. 1) Parte ascuţită a unui instrument, a unei unelte de tăiat sau a unei arme albe; ascuţiş; tăiş; custură. 2) Placă dreptunghiulară de oţel, foarte subţire, de obicei cu două tăişuri, care se adaptează la un aparat de ras. 3) Placă mică şi subţire de sticlă pe care se aşază materialele ce urmează a fi examinate la microscop. [G.-D. lamei] /<fr. lame
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

LÁM//Ă2 lamăe f. Mamifer rumegător din America de Sud, înrudit cu cămila, dar fără cocoaşă, care, fiind domesticit, este folosit la transportarea greutăţilor. [G.-D. lamei] /<fr. lama
Trimis de siveco, 25.09.2008. Sursa: NODEX

LÁMĂ1 s.f. 1. Foaie metalică subţire. 2. Limba (unui cuţit, a unei custuri), fierul, partea de metal tăioasă a unui obiect. 3. Bucată subţire de sticlă pe care se aşază substanţele care trebuie examinate la microscop. 4. Strat foarte subţire de lichid. [< fr. lame, it. lama].
Trimis de LauraGellner, 30.09.2006. Sursa: DN

LÁMĂ2 s.f. Animal rumegător din familia cămilei, care trăieşte în regiunile de munte ale Americii de Sud. [< fr. lama, cf. peruv. llama].
Trimis de LauraGellner, 30.09.2006. Sursa: DN

LÁMĂ1 s. f. 1. foaie metalică subţire. 2. limba (unui cuţit), partea de metal tăioasă a unui obiect. 3. bucată subţire de sticlă pe care se aşază substanţele ce trebuie examinate la microscop. 4. strat foarte subţire de lichid. 5. val marin provocat de furtună. (< fr. lame)
Trimis de raduborza, 08.01.2009. Sursa: MDN

LÁMĂ2 s. f. mamifer rumegător din familia camelidelor, care trăieşte pe platourile Americii de Sud. (< fr. lama, sp. llama)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

lámă (láme), s.f.1. Tablă, foaie, placă de metal. – 2. Partea metalică tăioasă a unui instrument. – 3. Foiţă fină metalică (de ras). fr. lame, parţial prin intermediul ngr. λάμα. Este omonim cu lama, s.m. (conducător religios), din fr. lama; şi cu lamă, s.f. (zool.) din fr. lama.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • lama — lama …   Dictionnaire des rimes

  • Lama — Годы 2005 Страна  Украина …   Википедия

  • lama (1) — {{hw}}{{lama (1)}{{/hw}}s. f. 1 Parte di un coltello, un rasoio, una spada e sim. destinata a tagliare | (est.) Lamina metallica dei pattini da ghiaccio. 2 Nelle macchine atte a spostare la terra, grande attrezzo concavo di acciaio. ETIMOLOGIA:… …   Enciclopedia di italiano

  • lama — 1. (la ma) s. m. Nom des prêtres de Bouddha au Thibet et chez les Mongols. •   Les lamas avouent eux mêmes qu ils ne sont pas des dieux ; mais ils prétendent représenter la divinité, RAYNAL Hist. phil. V, 17.    Grand lama, ou dalaï lama, chef de …   Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

  • Lama — Sn (ein höckerloses Kamel) erw. exot. (16. Jh.) Entlehnung. Entlehnt aus span. lama m., dieses aus der südamerikanischen Indianersprache Ketschua llama, wo es Vieh bedeutet.    Ebenso nndl. lama, ne. llama, lama, nfrz. lama, nschw. lama, nnorw.… …   Etymologisches Wörterbuch der deutschen sprache

  • lama — s. m. Sacerdote budista.   ‣ Etimologia: tibetano blama lama s. m. [Zoologia] Mamífero ruminante da família dos camelídeos encontrado nos Andes, na América do Sul. = LHAMA   ‣ Etimologia: espanhol llama, do quíchua lama s. f. 1. Matérias soltas… …   Dicionário da Língua Portuguesa

  • Lama Su — es un personaje de ficción de la serie cinematográfica la Guerra de las Galaxias. Lama Su era un alienígena de piel blanca, muy alto y delgado, con un cuello alargado que terminaba en una pequeña cabeza de ojos negros y amplios. Ostentaba el… …   Wikipedia Español

  • Lama — Lama, ein Gewebe, glatt (leinwandartig), zuweilen aber auch geköpert und selbst klein gemustert, dünn und lose, sehr wenig gewalkt, auf der rechten Seite etwas gerauht und nur wenig geschoren, so daß eine mäßige Haardecke das Gewebe völlig… …   Lexikon der gesamten Technik

  • lama — I {{/stl 13}}{{stl 8}}rz. mos VIa, CMc. lamamie; lm M. lamamowie {{/stl 8}}{{stl 7}} w lamaizmie: duchowny po odpowiednich święceniach <tyb.> {{/stl 7}}{{stl 20}} {{/stl 20}} {{stl 20}} {{/stl 20}}lama II {{/stl 13}}{{stl 8}}rz. ż Ia, CMc,… …   Langenscheidt Polski wyjaśnień

  • Lama — La ma, n. [Tibet. blama (pronounced l[ a] ma) a chief, a high priest.] In Tibet, Mongolia, etc., a priest or monk of the belief called Lamaism. [1913 Webster] {The Grand Lama}, or {Dalai Lama} [lit., Ocean Lama], the supreme pontiff in the… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Lama — (bo|t=བླ་མ་|w=bla ma) is a title for a Tibetan teacher of Dharma. The name is similar to the Sanskrit term guru (see Tibetan Buddhism and Bön). The title can be used as an honorific title conferred on a monk, nun or (in the Nyingma, Kagyu and… …   Wikipedia

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”