intoleranţă

intoleranţă
INTOLERÁNŢĂ, intoleranţe, s.f. 1. Lipsă de toleranţă, de îngăduinţă; neîngăduinţă, netoleranţă. 2. Incapacitate organică de a suporta anumite medicamente. – Din fr. intolérance.
Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX '98

Intoleranţă ≠ îngăduinţă, toleranţă
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

INTOLERÁNŢĂ s. neîngăduinţă.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

intoleránţă s. f., pl. intoleránţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

INTOLERÁNŢ//Ă intoleranţăe f. 1) Caracter intolerant; lipsă de toleranţă; neîngăduinţă. 2) Atitudine de intolerant. 3) Inaptitudine a organismului de a tolera unele medicamente, alimente. /<fr. intolérance
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

INTOLERÁNŢĂ s.f. 1. Lipsă de toleranţă; neîngăduire. 2. Incapacitate organică de a suporta anumite medicamente. [cf. fr. intolérance, it. intolleranza].
Trimis de LauraGellner, 08.08.2006. Sursa: DN

INTOLERÁNŢĂ s. f. 1. lipsă de toleranţă. 2. incapacitate organică de a suporta un medicament, un aliment, un grefon etc. (< fr. intolérance)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • fanatism — FANATÍSM s.n. Ataşament excesiv, pătimaş pentru o convingere, o persoană etc., dublat de o totală intoleranţă faţă de convingerile altora. – Din fr. fanatisme. Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX 98  FANATÍSM s. v. bigotism. Trimis de siveco …   Dicționar Român

  • extremism — EXTREMÍSM s.n. Atitudine, doctrină a unor curente politice care, pe baza unor opinii, idei, păreri exagerate, unilaterale, extreme, urmăresc prin măsuri violente sau radicale să impună programul lor. – Din fr. extrémisme. Trimis de ana zecheru,… …   Dicționar Român

  • fundamentalism — FUNDAMENTALÍSM s. (bis., pol.) integrism. (fundamentalism islamic.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  FUNDAMENTALÍSM s.n. 1. Mişcare sau atitudine care atacă orice abatere de la doctrinele şi practicile considerate esenţiale într un …   Dicționar Român

  • idiosincrasie — IDIOSINCRASÍE, idiosincrasii, s.f. Reacţie proprie unor indivizi, caracterizată prin sensibilitate sau intoleranţă la unele medicamente, alimente, mirosuri etc. şi care se manifestă, de obicei, prin urticarie. [pr.: di o ] – Din fr. idiosyncrasie …   Dicționar Român

  • netoleranţă — NETOLERÁNŢĂ s.f. v. INTOLERANŢĂ (1). Lipsă de toleranţă, de îngăduinţă; neîngăduinţă, netoleranţă. [DEX 98] Trimis de gall, 14.02.2008. Sursa: Neoficial …   Dicționar Român

  • neîngăduinţă — NEÎNGĂDUÍNŢĂ s. intoleranţă. (Atitudine de neîngăduinţă.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • sectarism — SECTARÍSM s.n. Spirit, atitudine de sectar (1); îngustime de vederi proprie persoanelor sau grupurilor care se limitează la interesele lor mărunte; fig. exclusivism, intoleranţă. – Din fr. sectarisme. Trimis de dante, 19.07.2004. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • toleranţă — TOLERÁNŢĂ, toleranţe, s.f. 1. Faptul de a tolera; îngăduinţă, indulgenţă. ♦ Casă de toleranţă = stabiliment în care se practică prostituţia; bordel. 2. Obişnuinţă sau dispoziţie pe care o are organismul de a suporta anumite medicamente, substanţe …   Dicționar Român

  • voltairianism — voltairianísm s. n. (sil. ri a )[ tai pron. fr. te ] Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  VOLTAIRIANÍSM s.n. v. volterianism. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN  VOLTAIRIANÍSM s …   Dicționar Român

  • volterianism — VOLTERIANÍSM s.n. Filozofia lui Voltaire, care afirmă, pe linia raţionalismului, ireligiozitatea epicuriană şi antiascetică (ascetic), criticând totodată fanatismul, prejudecăţile, intoleranţa şi abuzurile de orice fel. [pron. ri a , scris şi… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”