cuţitaş

cuţitaş
CUŢITÁŞ, cuţitaşe, s.n. Diminutiv al lui cuţit. ♢ Cuţit cu lamă de dimensiuni mici, folosit la desprinderea de aşchii sau în lucrări de gravare, retuşare etc. ♦ (pop.) Briceag. – Cuţit + suf. -aş.
Trimis de gudovan, 17.05.2004. Sursa: DEX '98

cuţitáş s. n., pl. cuţitáşe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CUŢITÁŞ cuţitaşe n. (diminutiv de la cuţit) 1) Cuţit cu lamă mică folosit, mai ales, în lucrările de gravare. 2) Cuţit de buzunar cu una sau mai multe limbi pliante, care se închid în plăsele. /cuţit + suf. cuţitaşaş
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • briceag — BRICEÁG, bricege, s.n. Cuţitaş de buzunar cu una sau mai multe lame care se închid, intrând între plăsele; brişcă1. – Din tc. biçak (influenţat de brici). Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  BRICEÁG s. (reg.) brişcă, custură, cuţitaş,… …   Dicționar Român

  • bisturiu — BISTURÍU, bisturie, s.n. Instrument chirurgical în formă de cuţitaş, care serveşte la incizii. – Din fr. bistouri. Trimis de paula, 21.06.2002. Sursa: DEX 98  BISTURÍU s. (med.) cuţit, (turcism înv.) nişter. (A ajuns la bisturiu.) Trimis de… …   Dicționar Român

  • ceacâie — ceacâie, ceacâi, s.f. (reg.) cuţitaş rudimentar; custură, buricaş. Trimis de blaurb, 31.03.2006. Sursa: DAR  ceacîie ( îi), s.f. – Briceag, cuţit. – var. ciachie; ciochie, s.f. (unealtă de dogărie care serveşte la fixarea cercurilor pe butoaie) …   Dicționar Român

  • cheabă — cheábă s.n. (reg.) briceag mic, cuţitaş. Trimis de blaurb, 03.04.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • cosoraş — COSORÁŞ, cosoraşe, s.n. Diminutiv de la cosor; cuţitaş. – Din cosor + suf. aş. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: Neoficial …   Dicționar Român

  • scalpel — SCALPÉL, scalpele, s.n. Bisturiu cu tăişul convex, folosit la disecţie. Trimis de MihaelaStan, 11.08.2003. Sursa: DLRC  SCALPÉL, scalpele, s.n. (Adesea fig.) Cuţitaş cu lamă ascuţită, curbă, cu unul sau cu două tăişuri, folosit la disecţiile… …   Dicționar Român

  • smicea — SMICEÁ, smicele, s.f. (bot.) Ramură roditoare, specifică mărului şi părului, subţire, flexibilă, lungă până la 30 cm, cu toţi mugurii vegetativi; p. gener. mlădiţă, rămurică (ruptă) dintr o plantă sau dintr o arbore. – Probabil lat. *sumicella… …   Dicționar Român

  • sămcea — sămceá s.f. (reg.) 1. tăişul cuţitului la vârf. 2. cuţitaş cu plăsele de lemn pentru lăsat sânge la animalele bolnave. Trimis de blaurb, 22.11.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • sămcioară — sămcioáră, sămcioáre, s.f. (reg.) cuţitaş mic şi ascuţit cu care se înţeapă animalele bolnave, pentru a li se lăsa sânge; sămcea, smicea. Trimis de blaurb, 22.11.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”