coropcă

coropcă
CORÓP//CĂ coropcăci f. 1) înv. Ladă portativă cu mai multe despărţituri, în care îşi puneau marfa negustorii ambulanţi şi pe care o purtau în spate. 2) pop. Cutie de tinichea sau de carton. /<ucr. korobka
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

corópcă (-ci), s.f.1. Ladă de negustor ambulant. – 2. Ramă de fereastră. – 3. Cantitate de 30 de piei tăbăcite. rus. korobka "ladă" (Cihac, II 73). – Der. coropcar, s.m. (negustor ambulant). cf. coroagă.
Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • coropcar — COROPCÁR, coropcari, s.m. (reg.) Negustor ambulant. ♦ (fam.) Hoinar, vagabond. – Coropcă (puţin folosit ladă < ucr.) + suf. ar. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  COROPCÁR s. v. marchitan. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa …   Dicționar Român

  • coroagă — coroágă, coroáge, s.f. (reg.) scândură uscată şi strâmbată. Trimis de blaurb, 25.04.2006. Sursa: DAR  coroágă (coroáge), s.f. – Obiect deformat şi încreţit, curbare. bg. koruba concavitate (Puşcariu, Dacor., II, 597; DAR); mai puţin probabilă… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”