clacaj

clacaj
CLACÁJ, clacaje, s.n. Faptul de a claca; întindere, ruptură sau leziune a tendoanelor ori a ligamentelor de la picioare, apărute în urma unui efort fizic. – Din fr. claquage.
Trimis de hai, 21.05.2004. Sursa: DEX '98

CLACÁJ s. v. clacare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

clacáj s. n., pl. clacáje
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CLACÁJ clacaje n. 1) Distensie a fibrelor musculare datorită unui efort fizic. 2) Boală a cailor manifestată prin umflarea tendoanelor, mai ales la picioarele din faţă. /<fr. claquage
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CLACÁJ s.n. 1. Distensie, ruptură a unui ligament, a unui muşchi. 2. Boală a cailor, care se manifestă prin umflarea tendoanelor, în special la picioarele din faţă. [< fr. claquage].
Trimis de LauraGellner, 27.03.2006. Sursa: DN

CLACÁJ s. n. 1. distensie, ruptură a unui ligament, a unui muşchi. 2. boală a cailor care se manifestă prin umflarea tendoanelor. (< fr. claquage)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • clacare — CLACÁRE, clacări, s.f. Acţiunea de a claca. – v. claca. Trimis de hai, 21.05.2004. Sursa: DEX 98  CLACÁRE s. (med.) clacaj. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  clacáre s. f., g. d. art. clacării; …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”