caraulaş

caraulaş
CARAULÁŞ, caraulaşi, s.m. (reg.) Caraulă (2). [pr.: -a-u-] – Caraulă + suf. -aş.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

carauláş s. m. (sil. -ra-u-), pl. carauláşi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • caraulă — CARAÚLĂ, caraule, s.f. 1. Pază, gardă, strajă. 2. Om care face de pază; santinelă, caraulaş. – Din bg. karaul, ngr. karaúli. Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX 98  CARAÚLĂ s. v. gardă, pază, santinelă, strajă, veghe. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”