îngeresc

îngeresc
ÎNGERÉSC, -EÁSCĂ, îngereşti, adj. 1. Care aparţine îngerilor, privitor la îngeri, de îngeri; angelic. ♦ Ca de îngeri; pur, neprihănit; excepţional. 2. (Rar) Călugăresc, monahal. – Înger + suf. -esc.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ÎNGERÉSC adj. serafic, (rar) serafimic, (livr.) angelic.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

ÎNGERÉSC adj. v. călugăresc, mănăstiresc, minunat, monahal, monahicesc, splendid, superb.
Trimis de siveco, 18.10.2007. Sursa: Sinonime

îngerésc adj. m., f. îngereáscă; pl. m. şi f. îngeréşti
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ÎNGER//ÉSC îngeresceáscă (îngerescéşti) Care ţine de îngeri; propriu îngerilor; angelic. /înger + suf. îngerescesc
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • angelic — ANGÉLIC, Ă, angelici, ce, adj. (Ca) de înger; îngeresc (1). – Din fr. angélique, lat. angelicus. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Angelic ≠ demonic, diabolic, mefistofelic Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  ANGÉLIC… …   Dicționar Român

  • serafic — SERÁFIC, Ă, serafici, ce, adj. (Ca) de serafim; îngeresc, serafimic; fig. pur, candid, neprihănit, nevinovat. – Din fr. séraphique. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SERÁFIC adj. îngeresc, (rar) serafimic, (livr.) angelic. (Cetele… …   Dicționar Român

  • angelo — Element prim de compunere savantă cu semnificaţia înger , îngeresc . [< fr. angélo , it. angelo , cf. gr. angelos]. Trimis de LauraGellner, 29.10.2004. Sursa: DN  ANGEL(O) elem. înger . (< fr. angél/o/ , cf. lat. angelus …   Dicționar Român

  • călugăresc — CĂLUGĂRÉSC, EÁSCĂ, călugăreşti, adj. De călugăr (I); monahal. ♢ Ghiveci călugăresc = ghiveci fără carne, preparat cu ulei. – Călugăr + suf. esc. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CĂLUGĂRÉSC adj. 1. (bis.) mănăstiresc, monahal,… …   Dicționar Român

  • minunat — MINUNÁT, Ă, minunaţi, te, adj. 1. (Adesea adverbial) Care iese din comun (prin aspect, însuşiri etc.); p. ext. care uimeşte prin frumuseţe; încântător, splendid. ♦ Foarte bun, excepţional. 2. (În basme) Care face minuni, care este înzestrat cu… …   Dicționar Român

  • serafimic — SERAFÍMIC, Ă, serafimici, ce, adj. (Rar) Serafic. – Serafim + suf. ic. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SERAFÍMIC adj. v. îngeresc, serafic. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  serafímic adj …   Dicționar Român

  • serafiu — serafíu, serafíe, adj. (înv.) serafic, de serafim, îngeresc, angelic; curat, pur, neprihănit, nevinovat. Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • splendid — SPLÉNDID, Ă, splendizi, de, adj. Foarte frumos, minunat; strălucitor, măreţ. [acc. şi: splendíd] – Din fr. splendide, lat. splendidus. Trimis de LauraGellner, 25.07.2004. Sursa: DEX 98  SPLÉNDID adj., adv. 1. adj …   Dicționar Român

  • înger — ÎNGER, îngeri, s.m. Fiinţă spirituală, cu aripi, înzestrată cu calităţi excepţionale (de bunătate, de frumuseţe), mediator între credincioşi şi Dumnezeu. ♢ Înger păzitor = persoană care veghează asupra cuiva, care are grijă de sănătatea cuiva. ♢… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”