- tocilar
- TOCILÁR, -Ă, tocilari, -e, s.m. şi f. 1. Persoană care se ocupă cu ascuţirea instrumentelor de tăiat (la tocilă). 2. fig. Elev sau student care îşi învaţă lecţiile pe dinafară, în mod mecanic; bucher. – Tocilă + suf. -ar.Trimis de claudia, 19.01.2009. Sursa: DEX '98TOCILÁR s. (rar) ascuţitor, (reg.) tocitor, (Ban., Transilv. şi Bucov.) şlaifăr. (tocilarul ascute cuţitele.)Trimis de siveco, 31.03.2008. Sursa: SinonimeTOCILÁR s. v. bucher.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimetocilár s. m., pl. tociláriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficTOCILÁR tocilari m. 1) Persoană care se ocupă cu ascuţirea (la tocilă) a instrumentelor de tăiat. 2) fam. Elev care învaţă lecţiile în mod mecanic, fără a pătrunde în esenţă; bucher. /tocilă + suf. tocilararTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.