sfănţuitor

SFĂNŢUITÓR, -OÁRE, sfănţuitori, -oare, s.m. şi f. (fam.) Persoană care sfănţuieşte. [pr.: -ţu-i-] – Sfănţui + suf. -tor.

Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



sfănţuitór s. m. (sil. -ţu-i-), pl. sfănţuitóri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic