- sfen
- SFEN, sfenuri, s.n. Silicat natural de titan şi de calciu cristalizat în sistemul monoclinic, de culoare galbenă-brună, lucios, frecvent în rocile eruptive. – Din fr. sphène.Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX '98SFEN s. (MIN) titanit.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimesfen s. n., pl. sfénuriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficSFEN n. 1) Mineral de culoare galbenă, brună sau verde, silicat natural de calciu şi de titan întrebuinţat ca piatră semipreţioasă şi ca materie primă pentru obţinerea oxidului de titan; titanit. 2) Piatră semipreţioasă corespunzătoare. /<fr. spheneTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXSFEN s.n. (chim.) Titanit. [< germ. Sphen, cf. gr. sphen – colţ].Trimis de LauraGellner, 16.04.2007. Sursa: DNSFEN1 s. n. titan. (< germ. Sphen)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNSFEN2(O)- elem. "colţ, unghi". (< fr. sphén/o/-, cf. gr. sphen)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.