seghincă

seghíncă, seghínci şi seghínce, s.f. (reg.) 1. instrument primitiv de pescuit, alcătuit dintr-un par lung de lemn, în vârful căruia se află o suliţă în patru muchii, ascuţită la vârf; ostie. 2. mai cu care pescarii sparg gheaţa, să facă copci.

Trimis de blaurb, 07.12.2006. Sursa: DAR