scobâlţire

scobâlţire
scobâlţí, scobâlţésc, vb. IV (reg.) a aluneca, a cădea; a se clătina.
Trimis de blaurb, 22.09.2008. Sursa: DAR

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”