- banderolă
- BANDERÓLĂ, banderole, s.f. 1. Fâşie de hârtie lipită în jurul unui ambalaj sau pe locul lui de deschidere, ca mijloc de control al integrităţii mărfii ambalate. ♦ Bandă de hărtie care împiedică deschiderea unui volum recent apărut şi pe care se imprimă de obicei reclama editurii. 2. Brasardă. 3. Steguleţ care serveşte ca semn distinctiv (prins în vârful unei lănci, al unui catarg. etc). – Din fr. banderole.Trimis de paula, 13.09.2007. Sursa: DEX '98BANDERÓLĂ s. brasardă. (Purta o banderolă la mână.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimebanderólă s. f., g.-d. art. banderólei; pl. banderóleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficBANDERÓL//Ă banderolăe f. 1) Bucată de hârtie cu care se înfăşoară un ambalaj sau o carte (în scopul asigurării integrităţii acestora). 2) Bandă din pânză (purtând o inscripţie), care se pune în jurul braţului ca semn al unei anumite însărcinări; brasardă. /<fr. banderoleTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXBANDERÓLĂ s.f. 1. Steguleţ (de lance, de catarg etc.). 2. Bandă de hârtie lipită în jurul unei cutii, unei cărţi etc. ♦ Bandă de pânză care se poartă la braţ ca semn de recunoaştere, pentru a arăta că cel care o poartă are anumite însărcinări etc. [< fr. banderole, it. banderuola].Trimis de LauraGellner, 07.03.2006. Sursa: DNBANDERÓLĂ s. f. 1. steguleţ (de lance, de catarg etc.) 2. bandă de hârtie lipită în jurul unei cutii, a unei cărţi etc. 3. bandă de pânză care se poartă la braţ ca semn al unei anumite însărcinări etc.; brasardă (1). (< fr. banderole, it. banderuola)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.