râgâitură

râgâitură
RÂGÂITÚRĂ, râgâituri, s.f. Râgâială. – Râgâi + suf. -tură.
Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

RÂGÂITÚRĂ s. (fiziol.) eructaţie, râgâială, râgâit.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

râgâitúră s. f., pl. râgâitúri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • râgâială — RÂGÂIÁLĂ, râgâieli, s.f. Faptul de a râgâi; zgomot produs de ieşirea pe gât a gazelor din stomac. [pr.: gâ ia ] – Râgâi + suf. eală. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  RÂGÂIÁLĂ s. (fiziol.) eructaţie, râgâit, râgâitură. Trimis de siveco …   Dicționar Român

  • râgâit — RÂGÂÍT s. (fiziol.) eructaţie, râgâială, râgâitură. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”