balistic

BALÍSTIC, -Ă, balistici, -ce, adj., s.f. 1. adj. Privitor la mişcarea proiectilelor în spaţiu. ♢ Curbă balistică = traiectorie de proiectil. Pendul balistic = pendul de măsurare a vitezei proiectilelor. 2. S. f. Ramură a mecanicii teoretice care studiază legile mişcării unui corp greu sau ale unui proiectil aruncat sub un anumit unghi faţă de orizont. – Din fr. balistique, it. balistica.

Trimis de paula, 14.07.2006. Sursa: DEX '98



balístic adj. m., pl. balístici; f. sg. balístică, pl. balístice

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



BALÍSTI//C balisticcă (balisticci, balisticce) Care ţine de balistică; propriu balisticii. Experiment balistic. ♢ Curbă balisticcă traiectorie a unui proiectil. Rachetă balisticcă rachetă care se deplasează în conformitate cu legile balisticii. /<fr. balistique, it. balistica

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



BALÍSTIC, -Ă adj. Referitor la mişcarea proiectilelor în aer, la balistică. ♢ Curbă balistică = traiectoria unui proiectil; pendul balistic = pendul folosit pentru determinarea vitezei proiectilelor. [< fr. balistique].

Trimis de LauraGellner, 07.03.2006. Sursa: DN



BALÍSTIC, -Ă I. adj. 1. referitor la balistică. o curbă balistică = traiectoria unui proiectil; pendul balistic = pendul pentru determinarea vitezei proiectilelor. 2. (despre seminţe, fructe) diseminat prin expulzare. II. s. f. ştiinţă care studiază mişcarea corpurilor grele în câmpuri gravitaţionale. (< fr. balistique)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN