- rezistor
- REZISTÓR, rezistoare, s.n. Element de circuit electric cu inductivitate şi capacitate neglijabile, dar care, având rezistenţa electrică, poate fi introdus într-un circuit electric şi care este folosit la aparatele electrice de încălzit, la reostate etc.; rezistenţă (II 5). – Din fr. resisteur, engl. resistor.Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98REZISTÓR s. v. rezistenţă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimerezistór s. n., pl. rezistoáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficREZIST//ÓR rezistoroáre n. Element de circuit care prezintă o anumită rezistenţă electrică şi este folosit în construcţia reostatelor, a aparatelor de încălzire electrică şi în elec-trotehnică; rezistenţă. /<fr. résisteu, engl. resistorTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXREZISTÓR s.n. Aparat care prezintă rezistenţă electrică şi care poate fi introdus într-un circuit electric. [pl. -oare, (s.m.) -ri. / cf. fr. résisteur, engl. resistor].Trimis de LauraGellner, 29.03.2007. Sursa: DNREZISTÓR s. n. element de circuit electric cu inductivitate şi capacitate neglijabile, dar care, având rezistenţă electrică, poate fi introdus într-un circuit electric; rezistenţă (I, 4). (< fr. résisteur, engl. resitor)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.